S.G.A. Satu-Mare

Scurta prezentare a judetului

Judetul Satu Mare este asezat in partea de NV a tarii si se invecineaza in partea de N cu Republica Ucraina , in S cu jud. Salaj si Bihor, la E cu jud. Maramures si in V cu R. Ungara si jud. Bihor si are o suprafata totala de 4405 kmp.

Pe raza jud. Satu Mare se intalnesc toate formele de relief: zone muntoase, zone colinar-depresionare si zone de campie.

Unitatile de relief ale judetului sunt compuse din :

– campii : Nirului, Careilor. lerului, Ecedului, Somesului, Tarnei;
– dealuri :Tasnadului, Codrului, Oasului;
– munti : Oas, Gutai (Ignis). Principalele altitudini muntoase sunt:
– Pietroasa in muntii Gutai – 1200m (linga orasul Negresti Oas)
– Muntele Mic in masivul Gutai – 1012 m (linga loc. Varna)
– Frasinasului in masivul Oas – 827 m (linga loc. Tarna Mare) Temperatura aerului:

– maxima absoluta: 39,4 °C la 21.08.1952
– minima absoluta: – 30,4°C la 24.12.1961
– media anuala: ~ 10 °C Precipitatii atmosferice :
– maxima anuala : 1045 mm in anul 1912
– minima anuala : 378,2 mm in anul 1961

Organizarea administrativa a jud. Satu Mare :

– doua municipii: Satu Mare si Carei
– doua orase : Negresti Oas si Tasnad
– 57 comune cu 224 sate

Acestea repartizate pe bazine hidrografice se prezinta astfel :

– BH Tisa : 1 oras (Negresti Oas), 18 comune si 64 sate
– BH Somes : 1 municipiu (Satu Mare), 14 comune si 63 sate
– BH Crasna : 1 municipiu ( Carei), 15 comune si 59 sate
– BH Ier : 1 oras ( Tasnad) 10 comune si 38 sate

Reteaua hidrografica a jud. Satu Mare:

Cursurile de apa de pe teritoriul jud. Satu Mare apartin la 3 bazine hidrografice : Tisa, Somes-Crasna si ler, din care S.G.A. Satu Mare administreaza numai cursurile codificate si lucrarile hidrotehnice din bazinele hidrografice Tisa si Somes-Crasna. Cele din bazinul hidrografic Ier sunt administrate de Directia Apelor Crisuri – Oradea, respectiv ANIF .

Pe teritoriul jud. Satu Mare cursurile de apa din BH Tisa au o lungime totala de 429 km si o suprafata de 1303 kmp iar cursul principal este r. Tur.

Bazinul hidrografic Somes – Crasna are o lungime de 654,5 km si o suprafata de 2350 kmp, cursurile principale sunt r. Somes si r. Crasna .

Prezentarea lucrarilor de gospodarire a apelor

S.G.A. Satu Mare administreaza lucrari de indiguiri, regularizari, consolidari de maluri, acumulari permanente si nepermanente care sunt prezentate in tabelul demaijos( la data Ian. 2009):
In b.h. Tisa principalul curs de apa este Tur care este indiguit pe ambele maluri de la frontiera cu R. Ungara pana la acumularea Calinesti si amonte de acumulare pe 4,6 km (sat Tur). Raul Tur in orasul Negresti Oas este consolidat cu zid de sprijin pe ambele maluri pe o lungime de 2 km. Afluentii r. Tur sunt si ei indiguiti in zona din aval.

Pe Tur exista o acumulare permanenta Calinesti in dreptul loc. Calinesti Oas cu un volum max. de 28 mil mc.
In b.h. Somes cursul principal este r. Somes care este indiguit pe malul drept de la frontiera cu R.Ungara pana la limita jud. Maramures iar pe malul stang pana in dreptul localitatii Caraseu. In anul 1986 tot pe malul stang a fost executat un dig de 2,3 km pentru apararea loc. Aciua.

Deasemenea este indiguit si afluentul Homorodul Nou.

Pentru apararea malurilor atat pe r. Somes cat si pe afluenti au fost executate lucrari de consolidari de maluri.
Pentru atenuarea viiturilor pe afluentii r. Somes, Valea Vinului a fost executata acumularea nepermanenta Crucisor iar pe v. Rodina acumularea nepermanenta Borlesti aflate in administrarea S.G.A. Satu Mare.
In b.h. Crasna principalul curs de apa este r. Crasna care este indiguit pe ambele maluri pe toata lungimea aflata in jud. Satu Mare. Pe malul drept in zona localitatii Supuru de Jos, aval de confluenta cu Valea Maja exista un polder cu o capacitate maxima de 5,88 mil mc, iar la 24 km amonte de frontiera cu R. Ungara tot pe malul drept exista polderul Moftin cu o capacitate maxima de 6,8 mil.mc.

Pe r. Crasna exista consolidari de mal in lungime totala de 4690 ml.

Deasemeni sunt indiguiti pe sectoarele din aval si afluentii r. Crasna.

Alimentarea cu apa a populatiei

judetul Satu Mare se prezinta astfel:
– zona urbana ( municipiul Satu Mare, municipiul Carei si orasul Negresti Oas) este acoperita in ceea ce priveste asigurarea cerintei de apa, capacitatea de debitare a surselor de apa atat din subteran cat si din suprafata depasind volumele de apa prelevate.

Sursa de alimentare cu apa a municipiului Satu Mare este subterana prin doua fronturi de captare:
– Martinesti-Micula cu capacitate totala de debitare 1500 1/s, prin 64 de foraje de medie adincime si
– Gradina Romei cu capacitate de 110 1/s, prin 8 puturi forate.

Fata de capacitatea celor doua fronturi de 1610 1/s, debitul actualprelevat este de 450 1/s, diferenta constituie rezerva posibil deexploatat.

La sistemul centralizat de alimentare cu apa, este racordata 96 % din populatia municipiului.

Municipiul Carei are sursa de alimentare cu apa subterana, prin frontul de captare Doba-Vetis alcatuit din 32 de puturi forate de medie adincime cu capacitate totala de debitare de 370 1/s. Cerinta actuala este de 120 1/s, diferenta este posibila rezerva. Procentul de racordare a populatiei la sitemul centralizat de alimentare cu apa in Carei este de 82 %.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa a populatiei pentru orasul Negresti Oas foloseste ca sursa, apa de suprafata captata din r. Tur, V.Rea si V. Alba, prin prize de tip tirolez cu prag de fund si desnisipator, aductiune gravitationala pana la statia de tratare. Capacitatea instalata ( r. Tur – 80 1/s, pr. V. Rea – 100 1/s, pr. V. Alba – 70 1/s) este de 250 1/s, iar in prezent se exploateaza sursa V. Rea, captandu-se un debit de 40,5 1/s.
Prizele de pe r. Tur si V. Alba sunt in conservare si vor fi puse infunctiune cand situatia o va cere. Din totalul populatiei orasului Negresti, un procent de 62 % sunt racordati la sistemul centralizat.
– zona rurala este deficitara in privinta alimentarii cu apa.

Din totalul de 48 comune din judetul Satu – Mare, doar 27 au asigurate cerinta de apa prin sisteme centralizate de alimentare cu apa la nivel de cismele stradale, asigurarea cerintei de apa la nivelul localitatilor arondate comunelor se face din fantani gospodaresti sau captari din izvoare locale.
La nivelul localitatilor rurale cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, cerinta asigurata la sursa este de cca. 52 1/s.

Zone critice in asigurarea surselor de apa .
In prezent nu se ridica probleme deosebite in asigurarea cerintelor de apa ale folosintelor din b.h. Somes-Tisa, sursa de apa preponderenta utilizata fiind cea subterana.

APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR
Inventarul principalelor lucrari de aparare

Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor din judetul Satu Mare (b.h.Tisa si Somes-Crasna) sunt: indiguri, consolidari de mal, regularizari, lacuri de acumulare permanente si nepermanente care sunt redate in tabelele anexe. Acumularile din administrarea S.G.A. Satu Mare sunt:

– Calinesti Oas – permanenta
– Crucisor – nepermanenta
– Borlesti – nepermanenta
– Polder Moftin
– Polder Supur

Organizarea activitatii de aparare, supraveghere, alarmare
La nivel de judet, apararea impotriva inundatiilor se realizeaza prin Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Satu Mare.

In cadrul Secretariatului permanent al Comitetului judetean este organizat Grupul de Suport Tehnic pentru aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice condusa de directorul S.G.A. Satu Mare.

Pe raza judetului Satu Mare, S.G.A. Satu Mare are in administrare cursurile de apa si lucrarile hidrotehnice din b.h. Tisa si Somes – Crasna si asigura si activitatea de aparare din aceste bazine prin personalul din subordine.

In cadrul S.G.A. Satu Mare exista 2 sisteme hidrotehnice si anume.

– Sistemul Hidrotehnic Satu Mare cu 5 formatii de lucru si o formatie deinterventie care administreaza cursurile si lucrarile din bh Somes-Crasna si
– Sistemul Hidrotehnic Calinesti cu 4 formatii de lucru care administreaza cursurile si lucrarile din b.h. Tisa.

Apararea impotriva inundatiilor se realizeaza prin masuri preventive, actiuni operative si masuri de refacere dupa trecerea inundatiilor.

Masurile preventive constau din:
– mentinerea lucrarilor si instalatiilor de aparare in stare de functionare prin verificari saptamanale de catre agentii hidrotehnici din cadrul S.G.A. Satu Mare, executarea de lucrari de intretinere si reparatii prin programul tehnic anual;
– organizarea fluxului informational hidrometeorologic si operativ.

Fluxul informational hidrometeorologic consta in observarea, masurarea si inregistrarea datelor hidrometeorologice si transmiterea acestora la cei interesati conform schemei fluxului informational.
In b.h. Somes-Crasna exista 2 statii meteorologice : Satu Mare si Supuru de Jos si 14 posturi pluviometrice. Pe cursurile de apa sunt amplasate 26 posturi hidrometrice din care 9 din reteaua nationala si 17 sunt mire locale pentru obiective.

In b.h. Tur sunt 11 posturi pluviometrice. Pe cursurile de apa sunt amplasate 14 posturi hidrometrice din care 10 din reteaua nationala si 4 sunt mire locale.

Prognozele si avertizarile hidrometeorologice se primesc la dispeceratul S.G.A. Satu Mare de la DAST Cluj, ANM si INMH Bucuresti.
Fluxul informational operativ consta din comunicarile pe care le fac organele de aparare intre ele in vederea transmiterii situatiei obiectivelor afectate, masurile luate si cererile de ajutor in caz de nevoie.
Transmiterea datelor prevazute in fluxul informational atat hidrometeorologic cat si operativ se face prin telefon, fax, radiotelefoane fixe si mobile, prin telefoane celulare.
Supravegherea cursurilor de apa si a lucrarilor hidrotehnice, in timpul viiturilor, se face prin agentii hidrotehnici din cadrul sistemelor hidrotehnice si personalul tehnic de la S.G.A. Satu Mare.
In cazul in care nivelurile depasesc cotele de pericol sau in caz de accidente la constructiile hidrotehnice se apeleaza dupa caz la formatiile de interventie de la comitetele locale pentru situatii de urgenta care sunt indrumate de personalul de la S.G.A. Satu Mare.
Pentru interventii in caz de ape mari S.G.A. Satu Mare dispune de stoc de aparare depozitat la 27 magazii de aparare, din care 9 in b.h. Tisa, 10 in b.h. Somes si 8 in b.h. Crasna.
Pentru alarmarea localitatilor aval de acumularea Calinesti Oas in caz de accident la baraj, sunt montate statii de alarmare in 8 localitati.
Dupa trecerea apelor mari prin personalul de la S.G.A. Satu Mare se verifica toate lucrarile de aparare si se fac propuneri pentru refacerea celor afectate.

Zone si puncte critice
Cursurile principale in judet R. Tur, R.Somes, R. Crasna si afluentii acestora sunt in majoritate amenajate, indiguite, astfel ca apararea impotriva inundatiilor in general este rezolvata, probleme pot fi numai cind sunt depasite debitele cu asigurarile de calcul si de verificare a acestora, cind pot fi produse deversari peste diguri, la accidente ale subtraversarilor prin diguri, sau infiltratii prin corpul digurilor.

Pe râul Somes exista in prezent eroziuni de mal active care ar putea periclita in urmatorii ani stabilitatea digurilor in unele cazuri, precum si a unor lucrari de consolidare existente, datorita meandrarii pronuntate a cursului si a schimbarii morfologiei albiei de la an la an.

Dintre acestea cele mai importante sunt la :
– Apateu – dig stâng km 23+700 – 24+400 L = 700 ml
– Corod – dig stâng km 25+300 – 26+700 L = 1500 ml
– Culciu Mare – dig stâng km 29+200 – 30+400 L = 1600 ml
– Aciua – dig sting km 0+ 800 – 1+ 800 L = 1020 ml
– Paulesti – dig sting km 17+000 – 17+320 L = 320 ml
– Lunca Apei – dig drept km 40+000 – 41+470 L = 1470 ml
– Potau – dig drept km 31+500 – 32+850 L = 1350 ml
– Lipău – mal sting hm curs amonte 3258 L = 1470 ml

Pe râul Crasna in special pe sectorul amonte, de la intrarea in judet (Giorocuta pina la Acas) datorita meandrarii cursului , a pantelor mai mari pe acest sector s-au produs o serie de eroziuni de maluri care in unele cazuri au ajuns in corpul digurilor punind in pericol stabilitatea acestora. Numarul eroziunilor active care au ajuns in corpul digurilor si ar trebui consolidate de urgenta este de 6 zone, in lungime totala de 326 ml.

Pe digurile r. Crasna mai exista zone joase sub cele proiectate care constituie zone de risc la depasirea debitelor de verificare pe curs pe o lungime totala de 11.3 km fata de lungimea digurilor pe ambele maluri de (135,43 km), incluzand digurile secundare.

Pe riul Tur si afluienti ca o caracteristica generala este ca in decursul anilor de exploatare a lucrarilor; acumulare, regularizari, consolidari de maluri, praguri – caderi si lucrari de indiguire, datorita vitezelor mari se constata eroziuni de maluri si de fund, precum si distrugerea unor praguri de fund pe sectoarele amonte ale cursurilor de apa si depuneri pe sectoarele din aval reducindu-se sectiunile de scurgere si astfel incapacitatea de tranzitare a debitelor din viituri si depasiri ale digurilor.

Pe r.Tur sunt erodari mai accentuate doar in partea amonte de acumularea Calinesti, in zone cu maluri alcatuite din roci slab coezive ( pietris, bolovanis ) ;
Afluentii din bazinul superior al Turului sunt mai afectati de erodari ale albiei si malurilor, in special Valea Rea, Valea Alba, sectorul amonte al Talnei .

Lucrari necesare pentru reducerea riscului

Pentru atenuarea efectelor si eliminarea acestor zone de risc pe cursurile principale si pe afluientii acestora sunt necesare o serie de lucrari de consolidare de maluri , de praguri si caderi pentru reducerea pantei ,de recalibrari albii, de suprainaltari de diguri
Pe r. Somes este necesar sa se execute lucrari de consolidare a malurilor amintite la punctul de mai sus intrucat acestea pun in pericol digurile de aparare.
Pe r. Crasna sunt necesare sa se execute lucrarile de consolidari de maluri pentru oprirea avansului eroziunilor de maluri precum si aducerea la cota a digurilor.
Pe r. Tur amonte Lac Calinesti Oas sunt in executie prin obiectivul de investitii – Amenajare r. Tur superior – lucrari de regularizare, consolidari de maluri, praguri-caderi de reducere a pantei si stabilizare a fundului albiei si recalibrari pe sectorul aval, fiind executate pana la aceasta data 80 % din lucrari.
Pe pr. Tarna Mare in loc. Tarna Mare este necesara continuarea in etapa II-a a lucrarilor executate in anul 2008 de regularizare a albiei si consolidari de mal.
Pe pr. Talna amonte loc. Vama au fost finalizate din investitii – Lucrari de aparare pe paraul Talna superioara si punere in siguranta a lucrarilor existente in judetul Satu Mare – lucrari de regularizarea albiei si consolidarea malurilor.
Pe v. Rea amonte lac Calinesti – loc. Huta Certeze sunt in derulare prin obiectivul de investitii – Amenajare valea Rea – lucrari de regularizarea albiei si consolidari de mal, lucrari executate in proportie de 40%.
Pe v. Birloagele este in derulare proiectul de investitii – Amenajare v. Lechincioara si v. Barloagele – prin care se executa lucrari de regularizarea albiei si consolidari de mal, lucrari executate in proportie de 95% pe valea Lechincioara si de 20% pe valea Barloagele.
Pe pr. Turt de la confluenta cu r. Tur – amonte loc. Turt este necesara regularizarea albiei si consolidari de mal.
Pe pr. V. Alba la fel sunt necesare lucrari de regularizare, consolidari de maluri , praguri-caderi de reducere a pantei si stabilizare a fundului albiei.
Pentru realizarea lucrarilor de mai sus sunt intocmite proiecte , in diferite faze de avizare sau unele sunt promovate din fonduri BDCE ( R. Crasna, r. Tur, V. Alba , V. Rea ), investitii de la bugetul de stat ( r. Somes, V. Lechincioara ).

PROTECTIA CALITATII APELOR
Protectia calitatii apelor se realizeaza prin activitatile specifice cuprinse in Planul de activitate : monitoring ,reglementare ,indrumare ,control,inspectie , realizarea serviciilor ,aplicarea penalitatilor pentru depasirea limitelor indicatorilor de calitate ai apelor uzate si evacuarea in emisari.

Principalele masuri care trebuie luate pentru protectia calitatii apelor se refera la :
– realizarea de noi statii si instalatii de epurare la sursele de poluare , care nu dispun inca de acestea ;
– extinderea ,modernizarea ,retehnologizarea statiilor de epurare existente sub capacitate si a celor cu uzura avansata ;
– optimizarea functionarii statiilor care nu ating parametrii proiectati si asigurarea functionarii tuturor treptelor de epurare ;
– depozitarea si transportul namolurilor epuizate astfel incat sa nu poata influenta calitatea receptorilor si a panzei freatice ;
– interzicerea depozitarii de deseuri de orice natura in albiile raurilor sau pe malurile de unde pot fi antrenate de precipitatii in resusele de apa..

Principalele surse potential poluatoare a cursurilor de apa din arealul S.G.A.Satu Mare sunt : S.C.APASERV SATU MARE SA ce administreaza statiile de epurare din mun.Satu Mare (cu evacuare in r. Somes),statia de epurare a municipiului Carei (pe r.Crasna prin v.Postei ) , statia de epurare a orasului Negresti Oas (pe r. Tur ), C.N.MPN REMIN SA BAIA MARE -E.M. Turt (pe p. Turt ) S.C. ABO MIX S.A. ZALAU -Ferma de porci Moftin (pe r. Crasna). Fiecare sursa potential poluatoare a intocmit un „Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa ” ,intocmit conform Ordinului MAPM nr.278/1997 ,ce contine atributii si responsabilitati la nivel de unitate ,precum si dotarea necesara pentru interventie operativa in cazul aparitiei unei poluari accidentale . Pentru depasiri ale limitei admise ale indicatorilor de calitate la evacuare ,au fost aplicate penalitati conform H.G. 472 /2000 si OUG nr 107/2002( in valoare totala de 30 877,35 lei in anul 2010 ).

La nivel de S.G.A. Satu Mare exista un Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale a resurselor de apa ,existand un numar de 7 sectiuni de interventie in caz de poluare accidentala a resurselor de apa (in special in cazul poluarilor cu produse petroliere ) astfel pe :
– r. Somes la Satu Mare si Dara
– r. Crasna la Supuru de Jos ,Domanesti si Berveni
– r . Tur la Turulung si Micula

Reteaua de monitorizare

Monitorizarea calitatii apelor curgatoare de suprafata in b.h.Somes -Tisa , pe arealul judetului Satu Mare , se efectueaza conform Manualului de operare in 18 sectiuni de control pentru cursurile de apa ,din care 14 in b.h.Tisa si 5 in b.h.Somes . Au fost stabilite : 6 sectiuni pentru verificarea potabilitatii apei in sectiunile de captare in vederea alimentarii cu apa,in exploatare fiind 4 captari in 2010 ( Valea Rea -captare Negresti Oas, Talna -captare Negresti (Politex si loc .Vama ,in trim.III 2010 ,s-a renuntat la aceasta sectiune datorita faptului ca alimentarea se face numai din Varea Rea ). Au fost stabilite 2 sectiuni noi : Valea Sloiului si Valea Frasinului pentru alimentarea cu apa a com.Tarna Mare ; 4 sectiuni de supraveghere (r.Tur –captare Negresti ,Valea Rea -captare Negresti ,p.Turt –amonte E.M.Turt si r.Talna –la Pasunea Mare ) ; 9 sectiuni operationale(Somes-Dara ,Crasna –Supuru de Jos, Crasna –Berveni,Tur –amonte Ac.Calinesti ,Tur –Micula,Tur-aval Ac.Calinesti, Tur-Micula , Valea Rea –am.Ac.Calinesti, Tarna Mare –Bocicau si Turt-am.confl.Tur) ; 2 sectiuni de referinta (Valea Alba –am.Certeze si Valea Vinului –am.Poiana Codrului ) si 3 sectiuni privind Conventii internationale :Dara pe r. Somes ; Berveni pe r. Crasna si Turulung pe r. Tur .

Stadiul calitatii apelor curgatoare in 2010 s-a mentinut in general stationara fata de anul 2009 ,in urma analizei datelor privind calitatea apelor de suprafata in sectiunile de control se prezinta astfel:

– calitatea r. Somes,global,s-a incadrat in clasa a II a de calitate in sectiunea Dara .
– calitatea r. Crasna ,global, s-a incadrat in clasa a III a de calitate atat in sectiunea Supuru de Jos cat si in sectiunea Berveni .
– calitatea r.Tur in toate cele 3 sectiuni(captareNegresti,am.Ac.Calinesti si Micula) s-a incadrat in clasa a II a de calitate .
– calitatea cursului Valea Rea in ambele sectiuni (captare Negresti si amonte Ac.Calinesti ) s-a mentinut la categoria a I a de calitate
– calitatea p.Turt in sectiunea amonte E.M.Turt s-a incadrat in clasa a I a de calitate(fond natural la incarcarile cu metale grele). In sectiunea Amonte confluenta Tur ,p.Turt s-a incadrat in clasa a IV a de calitate datorita aportului de ape de mina insuficient epurate de la mina Turt.
– calitatea cursului Talna s-a incadrat global in clasa a II a de calitate in sectiunea captare Negresti si clasa a II a de calitate in sectiunea Pasunea Mare .
– calitatea cursului Tarna Mare s-a incadrat in clasa a II a de calitate in sectiunea Bocicau ,iar afluentii sai Valea Sloiului si Valea Frasinului ,de unde se realizeaza alimentarea cu apa a localitatii Tarna Mare ,calitatea acestaora s-a incadrat in clasa I de calitate .

Programe de reconstructie ecologica

Proiectul „Ecologizarea r.Tur” penru care s-a obtinut finantare prin Programul PHARE CBC Proiectul a cuprins extinderea si retehnologizarea statiei de epurare a orasului Negresti Oas si monitorizarea calitatii apei r.Tur in sectiunea de frontiera si a p.Turt prin realizarea a doua statii automate de urmarire a calitatii apei.

Prin programul ISPA s-a realizat „Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare in municipiul Satu Mare”,a fost retehnologizata si modernizata statia de epurare a mun.Satu Mare si Carei (din fonduri PHARE).
Din fonduri SAPARD si fonduri proprii a fost retehnologizata si modernizata si statia de epurare a Fermei zootehnice Moftin , apartinand S.C.ABO MIX S.A.ZALAU .
Pentru rezolvarea problemei deseurilor, prin proiectul „Managementul deseurilor urbane si ecologizarea rampelor de deseuri existente in judetul Satu Mare” se vor inchide depozitele de deseuri existente si se va crea Depozitul regional in com.Doba ; 2 Statii de transfer in mun.Negresti si Carei si 4 Microstatii de transfer in localitatile : Tasnad, Livada ,Valea Vinului si Beltiug .

PROBLEME DEOSEBITE ALE JUDETULUI

Gestionarea situatiilor create de starea de igiena a malurilor cursurilor de apa din amonte, situatie ce constituie sursa antrenarii in aval, spre frontiera cu Ungaria a plutitorilor de origine antropica si a divergentelor pe aceasta tema in relatia bilaterala, datorata implicarii insuficiente a autoritatiilor publice locale in actiunile de salubrizare si igienizare a teritoriilor administrate
Necesitatea amenajarii şi dotarii unei staţii de intervenţie pe teritoriul României pentru reţinerea plutitorilor antropici (reziduuri industriale şi menajere);
Elaborarea unui Plan armonizat de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pe raul Tur si afluenti (conform prevederilor stipulate in Protocolul Sesiunii a XIX-a a Comisiei Hidrotehnice romano-ungare Baia Mare februarie 2008 pct. I.2.b Participarea directiilor implicate omoloage ale partilor, la un proiect comun finantat prin programele europene pentru evaluarea integrata a calitatii apelor raului Tur pe baza studiilor efectuate de parti).
Necesitatea alocarii cu prioritate a fondurilor pentru executia lucrarilor de inchidere si ecologizare a perimetrului minier Turt, pentru evitarea deprecierii continue a factorilor de mediu si eliminarea riscului pentru producerea de situatii de urgenta in domeniul calitatii apelor.

DESPRE NOI

Translate »